Intr-o organizație complexă, nu mai este suficient să știm că „cifrele ies”. Este important să știm cât de credibile sunt informațiile, unde există riscuri și cât de bine funcționează controalele.
Când o companie crește, nu cresc doar cifra de afaceri și numărul de angajați. Cresc și riscurile, complexitatea și impactul deciziilor luate de management. Cu cat creste activitatea unei companii, cu atat e mai complex de gestionat, aparand provocari din ce in ce mai mari.
Pe măsură ce o companie crește, impactul ei asupra angajaților, investitorilor, băncilor și economiei naționale devine atât de mare, încât statul impune mecanisme stricte de control pentru a verifica corectitudinea raportărilor și eficiența managementului.
Intr-o companie care a crescut foarte mult, activitatea este din ce in ce mai complexa si variata, controlul pe care managementul il poate exercita in toate ariile de activitate a societatii poate fi din ce in ce mai redus. Astfel incat, legiuitorul a stabilit ca de la o anumita marime in sus, situatiile financiare ale companiilor sa fie certificate pentru corectitudine.
În România, situațiile financiare ale entităților mijlocii și mari și ale entităților de interes public sunt supuse auditului statutar. De asemenea, obligația apare pentru societățile care depășesc, în două exerciții financiare consecutive, cel puțin două dintre următoarele criterii: 16 milioane lei active totale, 32 milioane lei cifră de afaceri netă și 50 de salariați. Dar de ce este necesar auditul atunci când compania ajunge la această dimensiune?
Pentru că, într-o organizație complexă, nu mai este suficient să știm că „cifrele ies”. Este important să știm cât de credibile sunt informațiile, unde există riscuri și cât de bine funcționează controalele.
Auditul financiar oferă o perspectivă independentă asupra situațiilor financiare și poate aduce managementului informații utile despre riscurile și aspectele care necesită atenție. Auditul intern merge mai departe – se uita spre viitor. Cum face acest lucru? Analizează procesele, evaluează controalele și managementul riscurilor. Pentru entitățile ale căror situații financiare sunt supuse auditului statutar, legislația prevede și obligația de a organiza și asigura exercitarea activității de audit intern.
În esență, auditul nu ar trebui privit doar ca o obligație de bifat.Este o oportunitate de a privi compania din exterior, de a identifica vulnerabilități și de a transforma informațiile financiare și operaționale în suport pentru decizii mai bune.
Întrebarea nu este doar „Suntem obligați să facem audit?”. Ci și „Ce putem afla despre compania noastră dacă îl facem cu adevărat bine?”